bandera infosar
Pro impreare sos Agregadores de Noas RSS, incarca s'icona cun su tastu de dereta de su sorighitu e, a pustis, seletziona 'Copia Indirizzo'. Pustis copiadu su collegamentu, incolla lu in s'agregadore tuo.

cumpartzi custa noa cun sos amigos tuos stampa

ÀTERAS NATZIONES


SA CANTIDADAE DE PESSONES CHI ISCHIT SA LIMBA BASCA EST COLADA DAE SU 22% A SU 37,5% IN SOS ÙRTIMOS 30 ANNOS!

Sos datos difusos su 03/12/2010 in ocasione de sa Die Internatzionale de sa limba basca, s'Euskera

Su 3 de nadale est istada tzelebrada sa Die Mundiale de sa Limba Basca. dae su Guvernu bascu, dae sas Provìntzias e dae sas Comunas.
S'assessora noa de sa cultura. Blanca Urgell, linguista, at manifestadu sa "unidade" a inghìriu de s'euskera, sa limba basca.

Ma at finas decraradu publicamente unu datu importante meda: sos bascos chi ischint s'euskera, in sos ùrtimos 30 annos, sunt colados dae su 22% a su 37,5%.

Mèritu de ite? Est craru, de sa poliìtica linguìstica de totu sos Guvernos bascos, de manca o de dereta, e sa voluntade de sos Bascos de afortire su motore de s'identidade natzionale issoro. Unu traballu mannu aberu, in ue ant fatu sa pare issoro, s'iscola, sos mèdios de informatzione, in pabiru, ràdiu e tv, sas amminstratziones e sos entes, sos partidos, sos movimentos, sos assòtzios, sa crèsia.

Duncas, si unu pòpulu cheret, podet finas andare in caminu contràriu. E torrare in podere de su chi at pèrdidu. Ca sa chistione de sa limba no est chistione de deretos individuales ebbia, comente teorizat calinu in Sardigna, ma mescamente de deretos colletivos. Sos Bascos non si sunt acuntentados de firmare s'assimilatzione linguìstica e s'erosione de su nùmeru de sos faeddadores, ma cherent torrare sa limba a chi nche l'at pèrdida.

Pro ite in Sardigna non devimus fàghere su matessi. Ca si nos acuntentamus de mantènnere su sardu in su 13% de sos pitzinnos, chi istatisticamente, lu faeddant galu, semus pèrdidos! Si non faghimus a manera chi sa limba si torret a ispainare in totue in sa sotziedade e in su territòriu, pro "torrare a sa limba sarda", semus finidos comente limba e natzione.

#Diegu Corràine


» in segus