bandera infosar
bandera infosar
bandera infosar
bandera infosar
bandera infosar
bandera infosar
bandera infosar
bandera infosar
bandera infosar
bandera infosar
bandera infosar
bandera infosar
bandera infosar
bandera infosar
bandera infosar
bandera infosar
bandera infosar
bandera infosar
bandera infosar
bandera infosar
bandera infosar
bandera infosar
bandera infosar
Pro impreare sos Agregadores de Noas RSS, incarca s'icona cun su tastu de dereta de su sorighitu e, a pustis, seletziona 'Copia Indirizzo'. Pustis copiadu su collegamentu, incolla lu in s'agregadore tuo.

Banner Left
cumpartzi custa noa cun sos amigos tuos invia mail stampa

11/02/2013

INTERVISTA A GIUANNE COLUMBU, REGISTA

Pregontas de Giuanna Cottu 

Giuanne Columbu, regista, iscritore, intelletuale integradu pro issèberu personale e apartenèntzia familiare in sa identidade sarda, nos contat inoghe tretos de sa vida e de su traballu suo.

Tue ti ses laureadu in architetura, comente ses coladu a su tzìnema? Ite t’at ispiradu?

Apo istudiadu architetura, ma sas passiones meas prus profundas sunt semper istadas pro s’arte, sa pintura e su tzìnema.

Ses iscenegiadore, as bintu finas prèmios (pesso a «Arcipelaghi» in su 2001). A lu dias iscrìere unu libru in sardu? Unu cras ti podimus pessare comente iscritore in limba sarda, o chi iscriet in sardu iscenegiaduras pro isse etotu e pro àteros registas ? 

Pesso a beru chi no lu dia pòdere fàghere. Su sardu m’agradat, in sa tzinematografia comente in sa realidade, ma lu faeddo male.

In su traballu “Andalas”, 30 annos a como, si faeddaiat de s’intrada a poderiu de sa modernidade in sas biddas de Barbàgia. A distàntzia de totu custu tempus ite b’at abbarradu de totu custu custa situatzione descrita in «Andalas»?

Sos eventos contados in cussa prima pellìcula mea e tratados in sa tesi mea de làurea in architetura, est a nàrrere sas cunseguèntzias de s’impiantu in Sardigna de indùstrias in cunflitu craru cun s’ambiente, cun sas richesas e sa cultura de su territòriu, sunt nòdidas a totus. A su tempus m’aiant naradu chi fia unu “bandidu” e unu “inimigu de su pòpulu” ca sustenia chi cussas indùstrias, caras che fogu, aiant àpidu tentu efetos distrutivos pro s’economia e s’identidade de s’ìsula. A dolu mannu tenia resone deo.

Tue as realizadu mustras in su Palatzu de sa Permanente de Milanu, sa tzitade in ue ti ses laureadu. Pro ite no as sighidu sa vida tua in ie? ite t’at fatu ghirare a  Sardigna ?

Comente totu sos milanesos amaia e astiaia Milanu, ma in fines sa tzitade m’agradaiat. Tenia un’istùdiu e amigos artistas  medas. Faghia mustras de pintura e àteras mustras prus impinnadas politicamente in sa manera chi sos mèdios de informatzione istorchiant sa realidade impreende sas sugestiones de sas imàgines fotogràficas. Cun cussu traballu, deo e sos cumpàngios meos aìamus otentu sos ispàtzios espositivos prus de giudu de sa tzitade a aìamus provocadu s’atentzione de sos crìticos de s’importu de Mario de Michelis e Umberto Eco. Dae pagu su Museu de Arte  Moderna de Napoli e sa Fundatzione Mudima de Milanu ant realizadu unas cantas mustras retrospetivas subra de sas òperas nostras realizadas in cussos annos. Ma cando mi nche so tramudadu a Sardigna, in prus de megiorare in salude, apo finas agatadu unu mundu galu prus incantadore. Unu mundu chi giai connoschia gràtzias a sos contos de babbu e mama e pro s’esperièntzia chi tenia cada borta chi benia a colare sas vacàntzias. Fiat in su 1979 chi mi nche so tramudadu, cando s’est presentada s’oportunidade de traballare comente programista-regista in sa  Rete 3 de sa RAI. Aia trinta annos e in sa RAI bi so abbarradu finas a su 1999, traballende in libertade manna e meravigiosa. Pariat chi a sos capos romanos no  lis importaiat  nudda de su chi faghìamus in Sardigna. E custu, sende chi paret unu machine, nos rendiat lìberos. A bortas, lìberos de fàghere programas chi non baliant mancu isperu, ma in carchi casu finas de realizare òperas de livellu artu a beru. Pro nàrrere, unos cantos documentàrios realizados in cussa època – comente “Visos” o “Paesi e Paesi”, mai trasmìtidos in sos canales istatales de sa RAI – los aiant  bèndidos a emitentes pùblicas europeas e americanas. Pustis mi so cungedadu e apo incumintzadu sa professione lìbera pro proare su caminu de su tzìnema.

As impreadu sa limba sarda in sas pellìculas  “Arcipelaghi” e “Su Re”, ma finas in àteros documentàrios. Pro tene, una richesa est? No as mai pessadu chi podiat èssere unu lìmite?

Sa limba sarda est gasi musicale e forte chi rapresentat de seguru un’oportunidade pro su tzìnema, no unu lìmite. Sa proa chi su sardu no impedit sa cumprensione de una pellìcula l’apo tenta bortas medas presentende sos traballos meos in s’èsteru, in carchi casu finas sena sutatìtulos. Dia tènnere casos e argumentos medas de numenare a custu propòsitu. Pro nàrrere, cando fia montende “Arcipelaghi”, in Marsiglia, cun una montadora frantzesa chi connoschiat pagu s’italianu e nudda su sardu, custa montadora fiat, semper e cando, a tretu de distìnghere una batuta retzitada bene dae una retzitzda male. Su ricursu a una limba pagu connota o disconnota de su totu, difatis, non  nos devet giughere a tènnere timòria e mancu a s’illusione de no èssere cumpresos. B’at semper carchi cosa chi pertocat su sonu e su ritmu de sas paràulas, a parte sa gestualidade, chi est cumpresa dae totus in manera perfeta. De su restu, si est possìbile a fàghere una pellìcula muda o petzi musicale, pro ite non si diat dèvere fàghere una pellìcula in sardu? Mel Gibson at fatu sa “Passione” sua in latinu e aramàicu, duas limbas mortas o pagu prus o mancu disconnotas, pro ite deo no aia dèvidu girare s’Evangèliu in sardu?

Apo bidu chi in “Su Re” as isseberadu, pro su prus, atores non professionistas, calicunu de issos presente giai in “Arcipelaghi”; forsis custos atores ti dant carchi cosa in prus de sos atores professionistas?

No apo mai traballadu cun atores professionistas, ma si nde tengera  s’ocasione lu dia pòdere fàghere. Pro como m’apassionat su traballu cun sos chi si narant no-atores, chi in Sardigna  sunt bravos meda, forsis gràtzias a un’iscola impròpia, cussa chi benit dae sa traditzione de s’improvisatzione poètica e de sos contos orales. Sos no-atores, si ghiados bene, sunt a s’ispissu prus beros e intensos. Rètzitant cun su coro e, finas retzitende unu copione istabilidu, nos narant carchi cosa de issos etotu e de su mundu issoro. “Su Re”, difatis, contat sa passione de Gesùs e, in su matessi tempus,  sa Sardigna. E si sa Sardigna e sa limba sarda, mesurende·si cun sos tempos morales e sotziales de s’Evangèliu, s’irrichint, finas sa rapresentatzione de s’Evangèliu fàghet possibiles interpretatziones noas. A nàrrere su beru, sa traspositzione in Sardigna de s’Evangèliu, botzada dae su Ministèriu italianu ca l’ant giuigada localìstica, cunfirmat s’universalidade de s’istòria e sa possibilidade de dare a su pùblicu de cada paisu de su mundu ispuntos noos pro riflètere  subra de s’istòria de Gesùs.

B’at assimìgios cun “Il vangelo secondo Matteo” de Pasolini. Influentziadu t’at in carchi manera?

Su Re tenet de seguru elementos chi l’acùrtziant a su “Vangelo secondo Matteo” de Pasolini. Siat pro su ricursu a sos atores non professionistas, siat pro s’ambientatzione in unu logu diversu dae cussu istòricu. Semper e cando, sa Matera de su “Vangelo secondo Matteo” si referit a sa Palestina, mentres sa Sardigna de su Re abbarrat sa Sardigna. In prus, s’Evangèliu realizadu dae Pasolini est tzentradu in subra de sa paràula e faghet a manera de fàghere craros sos messàgios suos. Su meu, imbetzes, est tzentradu in subra de sos silèntzios, de sas ghèmidas, de su sonu de su bentu, e cada significadu est rimandadu a sa riflessione de s’ispetadore.

Comente at accollidu “Su Re” sa Crèsia?

Galu no nd’isco. Potzo nàrrere chi sa pellìcula est nàschida in intro meu dae unu turbamentu mannu. Leghende s’Evangèliu torraia a agatare a mie etotu e s’esperièntzia de totu sas suferèntzias umanas. Sa pellìcula, semper e cando, est istada iscenegiada dae mene e dae babbu meu, in una collaboratzione  chi s’est rinnovada die cun die pro annos, e cun su suportu esegèticu de sa Facultade Pontifitzia Teològica de Sardigna. 

Cantu at influidu sa figura de babbu tuo in sa vida artìstica tua?

A babbu meu devo meda a beru. Finas chi at pòdidu, isse m’at acumpangiadu in sas aventuras tzinematogràficas meas. Prus de una borta at fatu finas a atore. In “Arcipelaghi”, sa die chi s’intèrprete chi  dèviat fàghere sa parte de su preìderu no est bènnidu a s’addòviu, at bestidu isse sos bestires de iscena e at fatu isse sa parte. In “Su Re” est presente petzi cun sa boghe in foras de campu, in s’incumintzu e in s’agabbu de sa pellìcula. Isse rètzitat in sardu sa profetzia de Isaia, cun una boghe giai pagu firma in sa ditzione, ma galu prena de fortza e de passione. Babbu m’at trasmitidu cosas meravigiosas meda, sa prus bella, forsis, est sa dispositzione a abbaidare a s’aventura de sa vida cun amore e cun ispantu semper rinnovadu.

Cales prospetivas pro su tempus venidore de su tzìnema sardu?

Bido sa possibilidade de realizare òperas noas e bellas meda chi content  sa Sardigna e  su mundu, e chi autores noos s’acrarent rinnovende sa visione de sa vida e de sos èsseres umanos. At a dipèndere meda dae sa determinatzione de sos autores e, gasi etotu, dae cantu sas istitutziones chi oe òcupant su postu chi unu tempus fiat de sos metzenates, ant a cumprèndere s’importàntzia culturale e finas econòmica de su tzìnema. In custu mamentu, mi paret chi chie  guvernat tèngiat pagu interessu pro su tzìnema.

Cando tenes una tzinepresa in manos, ite proas?

Cando tèngio una tzinepresa in manos, si no est tropu grae, dia nàrrere chi mi nd’ismèntigo de la tènnere. Abbàido in s’obietivu comente cun sos ogros meos o, cando finas deo so gasi cuntzentradu de èssere parte de s’iscena, comente cun sos ogros de unu ispìritu invisìbile, chi non s’at a bìdere in sa pellìcula ma chi acumpàngiat e sugùgiat sas atziones de sos pessonàgios.

A cando un àtera pellìcula in sardu?

Isperemus chi no nche colet  tempus meda.


[dae EJA 12, 21012]


#Diegu Corràine

» in segus

Ùrtimos PÀRRERES inseridos

PRÈMIU WOLF de LITERADURA PRO PITZINNOS
“Conto unu contu”, editzione 2018

Iscadèntzia 1-9-2018

BANDU Sas EDITZIONES PAPIROS  BANDINT su Prèmiu WOLF de literadura pro pitzinnos“CONTO UNU CONTU” Sos Iscritores interessados devent iscrìere unu contu in sardu pro pitzinnos dae 6 a 10 annos. Sa contu, iscritu in caràte­res de imprenta in formadu ...  [sighit]

Cuncursu "LIMBAS IN PONTE" de tradutzione literaria in sardu, 2018

EDITZIONE 2018: ISPAGNOLU > SARDU

Prèmiu de Tradutzione literària in sardu LIMBAS IN PONTE Prèmiu intituladu a ELIEZER BEN YEHUDA (1858-1922), Giornalista, linguista, tradutore: babbu mannu de sa limba ebràica moderna EDITZIONE 2018: ISPAGNOLU>SARDU Pro s’òpera CUENTOS DE LA SELVA >...  [sighit]

SÒTZIOS de sa sotziedade de sa limba sarda

Ordinàrios: Chie est de acordu cun sos printzìpios de sa SLS e nde cumpartzit sas finalidades Currispondentes: Chie connoschet sa limba sarda orale, nde pràticat sa norma iscrita e collàborat dae sa bidda sua a traballos de istùdiu linguìsticu e a su Ditzio...  [sighit]

Manifestu  de sa Limba Sarda

de sa Sotziedade pro sa Limba Sarda

 In ocasione de sa Die Europea de sas Limbas 2013, proclamada e promòvida in su 2001 dae su Cussìgiu de Europa, festada cada annu su 26 de cabudanni, sa Sotziedade pro sa Limba Sarda at publicadu su in una pàgina Facebook custu Manifestu in 10 puntos pro ponnere in craru e ...  [sighit]

SA LIMBA SARDA COMUNA E SA SOBERANIA LINGUÌSTICA

de Diegu Corràine

Mai comente in custos annos amus iscritu in sardu. E mai amus iscritu, che a como, in cada dialetu de cada bidda e logu. Sas retes sotziales e sos mèdios telemàticos e informativos modernos cunsentint a cadaunu de iscrìere finas in sardu, comente li paret. Sende chi tenimus una ...  [sighit]

FUNDU DE SA LIMBA SARDA

Sa paràula "fundu", in sardu, cheret nàrrere àrbore, mata, ma finas caudale, dinare, richesa.  In custa pàgina de su FLS, "fundu" est una cantidade de dinare dadu dae pessones de bonu coro, chi sunt interessadas a su tempus venidore de sa limba sarda, paragonada a u...  [sighit]

SOBERANIA

Sa soverania est su podere supremu de: a) rinuntziare a cale si siat podere pròpiu, b) de apartènnere a un'àteru istadu rinuntziende a cale si siat distintzione natzionale, c) de otènnere formas de autonomia natzionale, d) de formare una cunfereratzione istatale ...  [sighit]

"Pro otènnere in pagu tempus su domìniu internet de primu livellu .srd. Lu paghet sa Regione Sarda!"

de Diegu Corràine

Unas cantas limbas e natziones sunt resessidas a otènnere unu domìniu internet de primu livellu. Pro rapresentare un'identidade linguìstica, culturale, natzionale.Su primu chi, forsis, at abertu su caminu est “.cat”, domìniu intradu in vigore in su 2005, chi o...  [sighit]

"Ite nos imparat s'Assemblea de sa LS e de sas àteras limbas de su 15 de Santugaine"

de Diegu Corràine

S'Assemblea de sa limba sarda e de sas àteras limbas de Sardigna, fata in Santa Cristina su 15 de santugaine at cunsentidu de nos cunfrontare pessones e assòtzios chi fìamus dae meda sena nos aunire in su matessi logu pro cuncambiare ideas e leare pessos pro su tempus venidore.E...  [sighit]